Mentenanța corectivă, cunoscută și sub denumirea de mentenanță reactivă, presupune intervenția doar după ce defectul s-a produs. Deși această abordare pare mai simplă și mai puțin costisitoare pe termen scurt, realitatea este complet diferită atunci când privim impactul pe termen lung.
O defecțiune neașteptată poate genera:
- oprirea totală a producției,
- costuri ridicate pentru piese și manoperă,
- pierderi financiare cauzate de întârzieri în livrare,
- afectarea relațiilor cu clienții.
Mai mult, mentenanța corectivă implică un nivel ridicat de stres operațional, întrucât echipele tehnice trebuie să reacționeze rapid, adesea fără resurse pregătite. În lipsa unei planificări, companiile pot ajunge să suporte pierderi masive.
De aceea, chiar și organizațiile care folosesc mentenanța corectivă, ar trebui să își construiască un plan gradual de trecere către mentenanța preventivă.
